Democrația înseamnă conducerea poporului și deriva etimologic din două cuvinte din greaca veche: „demos”-popor și „kratos” care semnifică putere sau autoritate. Evident, originea acestei forme de guvernare este chiar în Grecia antică, acum mii de ani, când orasele-state Atena, Corint, așa funcționau. Dar, drept de vot aveau doar bărbații liberi: femeile nu erau considerate libere, nici competente, sclavii fiind priviți ca „unelte vorbitoare”. Conducerea, în fapt, o aveau arhontii, care erau niște negustori bogați. Era o „plutocratie”, în realitate, adică o dominatie a bogatilor peste săraci. Așa citim și în Biblie ca funcționau societatile umane la sute de ani după potop: conduceau cei bogați, care erau considerați cei mai vrednici de respect și mai înțelepți, ca Iov, de pildă. Exista și un început de regalitate ereditara, la Nimrod, în sensul ca acest „viteaz vânător împotriva Domnului” fiind un războinic și un pradator feroce, își putea lasa fiul conducător după el. Dar asupra monarhiei nu vom insista. În societatile «primitive» ca la indienii nord-americani, exista un soi de «meritocratie», în sensul ca șeful de trib era ales în funcție de vitejie și de înțelepciune, deci dacă avea calități de lider. Dar numai războinicii tribului aveau drept de vot, iar sfatul bătrânilor decidea, alături de șef, în caz de vânătoare și război. În treacat fie spus, era o mare jignire pentru un războinic să fie numit „sqaw”, adică... muiere. Cum a degenerat Europa, chiar și America de Nord azi!

Să nu uităm că primul stat ce si-a ales președinte a fost uniunea coloniilor numite inițial Indiile de vest, iar după războiul de independență din 1776- SUA. Acolo, primul tip de democrație a fost tot cel antic, întrucât drept la vot aveau doar bărbații liberi. După războiul de secesiune din 1861-1866, sclavia a fost abolita. Atunci, doamnele albe," abolitioniste", care luptaseră ideologic ( și prin romanul esențial " Coliba unchiului Tom"), dar și ajutând sclavi sa fugă, au constatat cu stupoare că bărbații de culoare, analfabeți, au căpătat dreptul la vot, pe când dânsele- nu. Așa a pornit mișcarea " sufragetelor" care nu s-au oprit până nu au primit drepturi politice egale cu bărbații.

În Roma antica, initial republică, doar bărbații liberi, peste 15 ani, vârsta la care puteau fi luați în armata- aveau drept exclusiv de vot. Ei alegeau senatul și tribunii plebei, ultimii fiind un fel de deputati ai celor săraci. Legile se elaborau în senatul compus din patricieni („părinții” cetatii) care erau întotdeauna bogați. Ei erau votați fiecare de asa-numitii „clienți”, care erau plebei liberi și săraci, intretinuti de către patricieni, nu doar pre-electoral, ci, ocazional și intre alegeri, fiind aprovizionati cu grane și ulei. Va sună cunoscut? După câte o victorie, plebea primea „panem et circenses”, adică pâine (si ulei) și jocuri de circ. Cred că circ gratis primesc și alegătorii de azi, din asa-zisele țări democratice, ajutoare sociale de la social-democrati, iar pre-electoral-sticle de ulei. (!)

Cel care ne-a acordat de la început libertate de alegere, deci întemeietorul democrației este chiar Dumnezeu. Numai când ai cel puțin două opțiuni valabile poți afirma ca ești liber, deci și în Grecia și în Roma antica, iar mai târziu în republicile italiene precum Venetia, Verona, erau cel puțin două partide: al săracilor oameni liberi, de rând și al celor bogați. Aveau reprezentanți doar bărbați, - și săracii în sfatul cetăților, dar de fapt conduceau „oligarhii financiari”, ca și astăzi, desigur.

Tragică pentru popor și o ofensă pentru Domnul Dumnezeu a fost dorința evreilor de a renunța la „teocratie”, căci aceasta era orânduirea în timpul judecatorilor (judecatorul fiind proroc, adesea, întotdeauna de ales divin): deoarece majoritatea poporului nu cunoștea sau nu se supunea Legii dată prin Moise, era periodic anarhie: „fiecare facea ce voia”. Iar în monarhie copiau fidel comportamentul regelui.

Domnul dorește ca toți, fie bogați, fie săraci, să se supuna legilor divin inspirate și aceasta este adevărata democrație. Și separarea puterilor în statul modern, de asemenea: forul legislativ(Parlamentul) și executivul (guvernul) să nu influențeze deciziile puterii judecătorești (Justitia care ar trebui să fie „oarba”, adică să nu caute la fața oamenilor). Din Biblie aflăm ca judecatorii trebuiau să fie bărbați intelepti, cu autoritate, vrăjmași ai lacomiei (adică să nu accepte mita) și care sa „nu privească la fața oamenilor”, adică sa facă dreptate săracului, ca și bogatului.

La noi, în România, în Constituția de la 1923, era legiferat sufragiul universal. Și nu mai era votul censitar( ponderea lui direct proporțională cu averea), ca în timpul lui Caragiale, care ne explica, printr-o eroina a sa: " Tu votezi, iar din urna iese cine trebuie!"

În Romania actuala, Curtea Constitutionala (CCR) pare să facă ea legea, nu se supune Constituției noastre. Și cum ar putea fi dreaptă, când după alegeri stăpânii se schimbă și își pun alți judecători loiali lor(nu poporului!) prin salariile și pensiile uriașe alocate.

Iar anularea alegerilor, invalidarea lor de catre CCR, ar sugerra ideea că pot fi fraudate alegerile democratice! Deci, de câte ori au fost fraudate in România? Sau au fost vreodată corecte?

Nu cumva așa-numita democrație de după sângeroasa revoluție din 1989 este doar un drum lung, sinuos, de la comunism la neomarxismul cu stăpâni de sclavi si sclavi total dependenți și în care domină minoritățile... . sexuale?

Ca să recapitulăm: democrația înseamnă libertate de alegere între cel puțin două opțiuni reale posibile (cum ar fi naționalism versus liberalism proeuropean), înseamnă libertate de gândire, vorbire, asociere, înseamnă dialog social. Și toți trebuie să se supuna legilor dictate de majoritate.

Nu să fie favorizate și sa conducă minorități ciudate, ca în Europa actuala! Iar libertatea de a jigni, de a intimida, de a face grupuri de forță păzite care să denigreze, să vocifereze împotriva oamenilor pașnici, care nu le sunt pe plac, sigur nu e democrație! Iar libertatea presei -care e cea de a calomnia, de a „omorî cu vorba”, de a face reclama nulităților, de a spiona și a răspândi scandaluri, sigur-nu e democrație!

A trebuit sa scriu aceste considerente, sper să clarific ce e democrația, căci cu siguranța nu e libertatea violenței unor minorități, nici instigarea la ura sau la depravare! Nouă oameni nu pot desființa votul a nouă milioane! E invers în reală democrație: cei 9 ar trebui sa asculte de majoritatea, căci judecătorii au fost numiți, nu aleși!

Termenul de „democrație” a fost viciat modern, ca sa duca la o societate de tip „casa de toleranța”, care trebuie sa accepte orice fel de comportament, oricat de depravat (dezincriminarea drogurilor, prostitutiei, gratuitatea avorturilor, drepturi pentru persoane bolnave psihic, care trebuie sa treacă drept normale). În final, în așa-zisa democrație europeană, dorită de stăpânii ce o conduc din umbră (oligarhi financiari) numai diversitatea și pluralismul viciilor legalizate mai sunt valori, iar singura libertate e aceea de a te destrăbăla. Așa trebuia sa ajungă și „Romania educata” a unui anumit presedinte, care în final, și-a cerut public iertare de la poporul roman, dar nu pentru tinerii pe care i-a corupt de zece ani încoace. (aveau opt ani, când a început dumnealui sa ii „educe”, acum au 18, voteaza și unii fac orice pentru bani, poate și crime, sau sunt activisti pentru „mediu”, gata să se lipeasca de asfalt, ca în vest).

Din 6-12-2024, în România s-a instalat- sau se continuă, după plandemie- dictatura  CCR și a unei persoane-care a fost prezentat în urmă cu 10 ani ca singura varianta "salvatoare" a sistemului. Iar dupa 3 luni de proteste, dictatura CCR neconstitutionala, continua. (adaugire in 15-03-2025).

Suntem fericiți și mulțumitori Domnului pentru că avem libertatea religioasă în România și aceasta a fost singura cucerire reală a Revoluției din 1989. Aceasta a îngăduit-o Domnul, cu jertfele ei de sânge, pentru că știa că mulți români se vor întoarce la El!

Dumnezeu să aibă milă de Romania, cea vândută și trădată mereu, din 1940 încoace! Și de poporul român, cel persecutat!

Din pacate, se adevereste ce a observat sau chiar a prezis Mark Twain: "Când votul nostru va conta, intr-adevar, atunci ni-l vor lua!"